Confusion

 E  ceata.  Nimic nu mi-e clar. Ce se intampla cu noi?

               Am zile in care vreau totul si altele in care nu vreau nimic.  Reactionez in ceata. Totul imi pare a fi un “du-te vino”. Azi iti spun ca te iubesc … maine nici nu vreau sa-ti aud numele.  O sa spui ca traiesc in alta lume, o lume numai a mea, cu un suflet menit sa-l afecteze pe prietenul lui cel mai bun - sufletul tau.  Daca imi vorbesti urat, ma deranjeaza. Daca imi vorbesti prea frumos,  ma deranjeaza.  Vrei sa readuci esenta … o faci pe “copilul”, dar nu asta ma incalzeste. Caut evadare prin mangaierea altei maini, dar parca intru si mai mult in ceata fiindca tu esti mereu prezent. Pana si in cea mai deasa ceata tu apari sub forma unei umbre. Ma urmaresti.  Asta imi place si … totusi nu. Vreau sa pun capat si ... totusi nu.

            Vreau sa evadez din acest vis incetosat, sa ajung acolo unde e senin, cu o adiere calda de iubire … iar tu sa ma astepti cu bratele deschise, sa-mi spui “buna dimineata, iubito!”